răscoala

și blogul ăsta parcă-i anost. parcă mi-e dor de Amaunet, parcă mă răvășesc toate amintirile cu noi doi, ce să fac iubire? am zis că vreau capitol nou, dar tânjesc după cel vechi. cum poți începe un capitol nou dacă cel vechi e încă neîncheiat ? 

Nephthys, dar mi-e dor de Amaunet

dear man in black

Mi-e nu ştiu cum. Mi-e dor. Mi-e lipsa. Mi-e trist. Mi-e gol în stomac şi nod în gât.

Nephthys

a little fragile

Încă mă trezesc dimineața cu numele tău pe buze, încă-mi beau ceaiul cu aromă de noi. Tricoul pufos încă-mi inundă trupul și-mi amintește de îmbrățișarea ta. Sorb din ceaiul rece și-mi aduc aminte de berzele care ne-au zburat deasupra capului. Iar se agită marea-n numele dragostei noastre , iar zâmbește soarele de când ne-am regăsit. Este farmecul nostru, este tăcerea noastră pe care doar noi doi o putem înțelege. Dar , chiar și așa ... rănile din suflet dor când tragi aer în piept. 

Nephthys.

iar ai venit

Te-am cunoscut din toate unghiurile și ți-am pus mâna pe inimă în fiecare moment. Ți-am scos-o din piept și m-am uitat la ea, încă pompa sânge și tu încă mă iubeai. Nu ți-am pus-o la loc, ți-am dat-o pe a mea și-am simțit sângele că-mi inundă corpul. Ți-am smuls carnea de pe tine și te-am făcut să urlii și n-am simțit nimic, și nici acum nu simt nimic. Ai plecat și iar ai plecat și-mi plânge inima și-mi inundă ochii de lacrimi roșii și știu că te vei întoarce și mă vei iubi mai mult și tot mai mult. Se întâmplă doar o dată să iubeşti pe cineva şi-apoi cauţi viaţa toată; Eşti pierdut în urma sa. Am clipit repede, am scrâșnit din dinți, am încercat să te uit, dar ai venit iar și iar te iubesc .

Nephthys.

fără resentimente.

Și-mi curge alcool prin vene și tutunu-mi inundă plămânii. Recitesc trecutul și mi se face scârbă. Derulez fiecare film și-mi dau seama că nu era totul infinit. Nu mai dau vina pe mine, de azi nu mai sunt vinovată. Mi-ai dorit moartea, m-ai spurcat cum ai știut mai bine, să-ți fie inima împăcată. Degeaba ceri tu iertare de la toți și toate, sufetu ți-e murdar și pătat de sângele naiv al unui copil. Fie că vrei, fie că nu vrei mereu am să fiu acolo, am să fiu fantoma trecutului care te bântuie mereu și-ți aduce aminte de trupul meu micuț întins sub barbara ta putere. Umanitatea mi-a fost furată și mă simt un mort printre vii, și urăsc gândul că te-am iubit și încă o fac. Simt doar durere și răceală. Rădăcinile mi-au fost tăiate și nu mai pot crește frumos. Ai fruta tot ce era de furat și ai plecat, te-ai închis în propria-ți lume și m-ai lăsat rece. Sunt doar o carapace acum, fără suflet și fără sentimente. Sunt un corp pe lângă multe altele care-i pierdut și nu se mai întoarce. Mi-ai scufundat sufeltul în pustiu și l-ai lăsat acolo, nu ți-a păsat și nu-ți pasă. Îmi răsună-n gând vocea ta și înnebunesc. O să înnebunesc încet și tare și o să-mi pun haina albă și-o să umblu printre copaci ca o fantomă.

Nephthys.

nu-i ultimul gât

Asta nu-i nici prima nici ultima sticlă, nici primul nici ultimul pachet de țigări. Ăsta-i sfârșitul tău și începutul meu. Ăsta-i monstrul care l-ai creat și nu regreta nimic! Nu mai simt iubire ci doar ură. Plec acum, și te las în urmă a mia oară, nu mă mai întoc a mia oară, te-am șters, creta e nouă, tabla schimbată. Nu mai e povestea noastră, e povestea mea, sunt păcatele mele, sunt eu , e fumul ce-mi iese din gură și mirosul de alcool ce-mi inundă gândurile.

Nephthys.

gânduri târzii

În seara asta, din toate nopțile, mi-a fost dor de tine. Mi-a fost cel mai dor de tine de-mi ardea carnea pe mine. Nu m-am putut abține să nu-ți scriu. Mi-am strâns inima să nu explodeze, mi-e dor și nu știu cum să împiedic asta. Toate vin și pleacă, dar oare și asta? Lacrimile-mi curg pe obraz și scrumul de țigară-mi curge ușor pe degete. De ce mi-e dor de tine, nu vreau să-mi fie dor și urăsc asta! Te urăsc pe tine și ce am ajuns să fac din cauza ta. Nu vreau să-mi fie dor, deși-mi plânge inima. Vreau să-mi termin țigara și să te uit.. 

Nephthys.